Eternitate in tacere si zambet,
Fug de povara existentei concrete,
cum fuge fiinta din sufletul plin de nimicuri colosale.
Traiesc doar din simtire
Si ma alimentez din Soare.
Iubesc suspinele sacadate
din care primesc fericire cu portia.
Desi nu cunosc calea de mijloc,
imi parcurg drumul spre extrem in pasi marunti,
savurand fiecare mireasma a negativismului.
Negativismul ma trezeste,
imi da palme si ma inmoaie in imensul fericirii.
Sunt fericit deoarece am cunoscut rautatea.
Sunt fericit sa cunosc ce nu as fi vrut sa cunosc,
sa simt ce nu as fi vrut sa simt,
sa traiesc ce nu as fi vrut sa traiesc...
pentru a-mi da seama ca viata inseamna cunoastere.
Cunosc adevarul meu
si imi e suficient;
caci adevarul tau
este de o relativitate ce are ca fundament
dorinta mea de cunoastere.
Nu cunosc ura si invidia...
Am hotarat asta cunoscandu-mi strafundurile.
Nu recunosc superioritatea cerului
ci doar inferioritatea mea fata de el.
si asta pentruca am hotarat sa fie asa.
Am renuntat la cer pentru mare...
Mi se pare pur si simplu mai mare.
